Dintr-un registru mereu fatalist, campaniile de responsabilizare devin uneori comice si incearca sa convinga pana si badaranul indragostit de reclamele “Unirea” (cognac) ca nu e bine sa risipesti. Mai ales gaze toxice, noxele care ne ameninta seara de seara pe Discovery ca vom pieri daca nu le anihilam.

Exemplul – urina – in CRS-ul primariei capata importanta in procesul de risipa: urina, un lichid de care vrei sa scapi cat mai repede si sa-l imprastii oriunde vezi cu ochii, devine pretioasa, mai pretioasa decat CO2-ul – care NU trebuie risipit fara noima cu motorul pornit in timpul stationarii (idle stop).

Astfel, i se imputa barbatului ca unul dintre momentele intime, clipele de socializare la pisoar, nu trebuie irosite in natura. Si in al doilea rand pentru ca pute a nesimtire.

Exemplul mi se pare inmiresmat la maximum cand o femeie se chinuie sa faca un spagat mai senzual deasupra pisoarului decat cel al lui Mircea Badea in circumstante mereu penibile.

Parafrazandu-l pe Banica Jr., toata lumea piseaza! Cu sau fara diacritice.

Alexandru Banu

Nici un articol similar